I’m fine.

Se spune că atunci cînd prima picătură de lacrimă curge din ochiul drept atunci e fericire iar atunci cînd din cel stîng e durere. Presupun că da, am făcut multă lume să sufere din cauza mea, da așa cuminte și pură cum par dar nu credeam că va fi vreodată și partea a 8-9-10? a poveștii noastre. Mereu ne certatăm, mereu ne împăcăm și iarăși ne certatăm după care din nou ne împăcăm. De ce am crescut? de ce avem orgolii peste care nu putem trece? de ce înlocuim persoanele dacă oricum fiecare are locul său și ele nu trebuie mixate. De ce lăsăm așa pur ș simplu să pierdem persoanele pentru ca să înțelegem că nu putem trăi la fel de frumos fără ele?  Nu-s persoană care iubește să plîngă, de fapt nici nu mai țin minte cînd am plîns sincer ultima oară. Mint, țin minte. a fost la sfîrșitul lui decembrie. Vreau ploaie acum, aici. Vreau acum lacrimile să mi se contopească cu ploaia să nu mai înțeleg că plîng. Da nu mie bine, dar mă liniștește că doar mie îmi este așa pt că asta înseamnă că mîine nu o să mă mai doară nici pe mine. But i am a strong girl i always menage to say i am fine 🙂

Lasă un comentariu